Testoasa de Florida
Testoasa de Florida
Taxonomie: Familia Emydidae, genul Trachemys, subspecie a speciei Trachemys scripta elegans
Origine: SUA. A fost introdusa in multe alte regiuni ale lumii unde este considerata in prezent specie invaziva.
Descriere: Carapace verde (mai inchis sau mai deschis) cu dungi negre si pete gabene. Plastronul (carapacea inferioara) este galben cu dungi negre. De o parte si de alta a capului are doua dungi de culoare rosie. Pielea de pe cap, gat, membre si coada este de culoare verde, cu dungi galbui. Puii sunt mai viu colorati decat adultii, ale caror culori se inchid in timp.
Dimensiuni: 25-30cm
Speranta de viata: 30-50 ani
Broastele testoase acvatice si semi-acvatice au devenit populare ca animale de companie dar nu sunt foarte usor de intretinut, pentru ca sunt pretentioase in privinta spatiului care le este destinat, a temperaturii apei (daca sunt broaste testoase de apa, cum se intalnesc cel mai des in pet-shopurile din Romania), a hranei si a temperaturii mediului ambient. Din nefericire, lipsa cunostintelor despre ingrijirea lor determina de multe ori moartea prematura a acestora. Odata create conditii optime pentru dezvoltarea lor, broscutele pot trai chiar si 75 de ani, ceea ce inseamna ca ingrijirea lor este un angajament pe termen lung .
Cea mai cunoscuta specie este broasca testoasa cu tample rosii (Trachemys Scripta Elegans). La fel ca majoritatea reptilelor, testoasele sunt animale poichiloterme, avand nevoie de surse externe de caldura pentru a-si mentine si regla temperatura corpului. Din pacate, datorita necunoasterii, de foarte multe ori acestea sunt ingrijite in mod necorespunzator. Puii se vand in magazine in acvarii mici de plastic (cu cate un arbore de plastic in mijloc) si, lasati acolo, fara un sistem de filtrare a apei si fara spatiu de dezvoltare, nu au prea multe sanse de supravietuire.
Broastele testoase nu sunt animale de companie ideale pentru copii. Nu sunt animale care se ingrijesc foarte usor, nu sunt manevrabile si necesita multa atentie. De asemenea, o igiena corespunzatoare la manevrarea lor este obligatorie pentru a evita imbolnavirea atat a stapanilor cat si a broastelor testoase.
Cate ceva despre broastele testoase in general: nu au dinti, in schimb marginile unghiilor sunt extrem de ascutite; carapacea este formata din placi osoase suprapuse si care in timp s-au solidificat; sunt animale cu sange rece, incapabile sa-si regleze singure temperatura corpului; de aceea au nevoie de caldura mediului inconjurator pentru a putea trai.
Diferenta majora intre broastele testoasele de uscat si broastele testoase de apa este ca primele sunt in principiu ierbivore, in timp ce suratele lor de apa sunt carnivore. Aceasta nu inseamna ca nu se abat absolut deloc de la hrana pe baza de carne, repectiv vegetale.
Cateva aspecte foarte importante privind testoasele de apa:
temperatura mediului de viata trebuie sa se situeze intre 20 si 24 grade Celsius;
daca temperatura nu este cea optima, testosele nu pot sa manance si sa digere hrana;
daca unei testoase ii este prea cald, atunci ea sta cu gura deschisa, la suprafata apei; iar daca ii este frig, miscarile ii sunt incetinite, rigide. Daca temperatura apei este cea optima, broasca testoasa se va misca repede, reactionand rapid la orice zgomot sau tulburare a apei.
Alimentatia testoaselor de Florida
La testoasele de apa, hrana trebuie sa fie compusa in proportie de 75% din carne maruntita sau tocata, (unii crescatori utilizeaza chiar conserve de hrana pentru caini), peste maruntit etc., iar restul de 25% din vegetale cum ar fi: rosii, spanac tocat, salata.
Alimentatia broscutelor testoase cu tample rosii trebuie sa fie cat mai variata si bogata in proteine, calciu, vitamina A, D si minerale. Broastele testoase cu tample rosii sunt omnivore, ceea ce inseamna ca mananca atat hrana animala cat si vegetala. Puii mananca cu predilectie hrana de origine animala si vor accepta vegetale doar dupa ce cresc putin. Totusi, este bine sa le oferiti de la inceput si hrana vegetala, pentru a-i obisnui si cu acest tip de alimentatie. Pe masura ce inainteaza in varsta broscutele se vor interesa din ce in ce mai mult de hrana vegetala, astfel incat testoasele mature vor consuma mult mai multe vegetale decat puii.
In comert exista mancare deja preparata pentru broastele testoase, insa ea nu trebuie sa constituie mai mult de 25% din dieta unei broscute cu tample rosii. Pentru restul de 75% le puteti oferi:
- hrana vie: pestisori (guppy, carasi aurii), rame, mormoloci, melci acvatici, greieri. Va recomandam atentie sporita in ceea ce priveste locul de unde procurati astfel de hrana intrucat ea poate purta bacterii si/sau pesticide periculoase pentru broscuta dumneavoastra!
- plante acvatice: Elodea canadensis, Elodea densa, Eichhornia crassipes, Azolla caroliniana. Atentie! Unele plante acvatice sunt otravitoare pentru broscute!
- diferite vegetale: morcov, frunze de mustar, frunze de papadie, nap, dovlecel, fasole verde. Evitati vegetalele care au fost inghetate si dezghetate intrucat pot crea probleme de sanatate broscutelor. Evitati si legumele care au fost tratate cu chimicale. Nu le oferiti spanac intrucat ar putea cauza deranjamente stomacale.
- gammarus, inima de vita liofilizata, pestisori liofilizati
- din cand in cand (rar) le puteti oferi mici bucatele de carne de pui bine fiarta (fara sare si condimente)
NU hraniti broscutele cu carne cruda intrucat aceasta creste riscul contaminarii bacteriene a apei din acvariu (Salmonella, E. Coli) si nici cu hrana pentru caini sau pisici. Nu le oferiti pestisori care au fost inghetati si dezghetati!
Este foarte bine sa li se ofere si suplimente de vitamine, precum si sa se doteze acvariul cu o bucata de calciu sau un os de sepia care se gasesc la magazinele de profil.
Broastele testoase mananca numai in apa. Avand in vedere ca hranitul lor este o operatiune care produce mizerie, pentru a evita murdarirea apei din acvariu, va sugeram sa le hraniti intr-un container cu apa separat de acvariu. Ele vor fi introduse acolo si mentinute doar atata timp cat mananca. In acest fel se poate si monitoriza exact cantitatea de mancare pe care o ingurgiteaza broscuta dumneavoastra la o masa.
Broscutele sunt cunoscute pentru apetitul lor vorace si vor cere mereu mancare insa, in general, cantitatea de mancare oferita nu trebuie sa depaseasca ceea ce poate manca broscuta in 15 minute. In cazul in care constatati ca se formeaza pliuri de piele pe labutele broscutei, in special cand aceasta si le retrage in carapace, inseamna ca este prea grasa si ar trebui sa o hraniti mai putin sau cu mancare mai putin proteica.
De asemenea, este important sa indepartati din acvariu cantitatile de mancare ramase neconsumate, pentru a evita descompunerea acestora si contaminarea apei din acvariu.
Mancarea puilor trebuie taiata in bucatele mici pentru a putea fi ingerata. Puii trebuie hraniti in fiecare zi, in timp ce adultii pot fi hraniti la fiecare 2-3 zile (sau o masa pe zi, dar mai putin consistenta).
Broastele testoase au nevoie de multa atentie , de aceea trebuie sa va petreceti minim 10-15 min cu ea (daca vreti sa fei blanda )
Testoasele cu tample rosii hiberneaza in mediul lor natural. Tinute in captivitate ele sunt insa active pe tot parcursul anului. Totusi, in perioada toamna-iarna ele au tendinta sa manance mai putin.
Acvaterariul
Broastele testoase cu tample rosii sunt animale semi-acvatice si isi petrec perioade lungi de timp pe uscat. De aceea este important sa li se amenajeze un acvaterariu care sa le permita atat inotul cat si stationarea pe un teren uscat pe care sa se poata urca usor(insulita). Un acvariu cu un volum de 80 litri este considerat ca asigura un minim de confort unei testoase mici. Totusi, acvariile mai mari sunt necesare pentru broscutele mari sau daca doriti ca broscuta dumneavoastra sa se dezvolte frumos, intrucat marimea la care ajunge este direct proportionala cu marimea spatiului in care creste. Ideal este sa pregatiti de la inceput un acvaterariu suficient de mare, in asa fel incat sa nu fie nevoie sa-l schimbati de fiecare data cand testoasa creste. Mai mult decat atat, desi pare ciudat, acvariile mici sunt mult mai greu de intretinut decat cele mari pentru ca echilibrul ecosistemului este mult mai fragil.
Nu este neaparata nevoie sa investiti intr-un acvariu. Le puteti crea o casa primitoare si in containere mai mari de plastic, atata vreme cat nu va deranjeaza ca nu le puteti privi din lateral.
Partea de uscat este absolut obligatoriu sa existe in acvaterariu. Testoasele cu tample rosii au nevoie sa petreaca timp pe uscat pentru a-si putea mentine o sanatate buna (expunerea la lumina UVA/UVB(Bec Hagen Exo Terra Heat Glo+ Neon Hagen Exo Terra Repti Glo 5.0 fac treaba foarte buna impreuna ) este indispensabila pentru metabolizarea calciului si uscarea ocazionala completa a carapacei va feri testoasa de infectii). Partea de uscat poate fi amenajata utilizand pietre netede sau bucati de lemn (fixe sau plutitoare). Totusi, trebuie sa aveti grija sa nu folositi pietris de dimensiuni mici, intrucat acesta poate fi inghitit de catre broscute, creandu-le grave probleme de sanatate. De asemenea, puteti sa atasati de un perete al acvaterariului o “insulita” (din plastic daca testoasa este mica sau din sticla, fixata bine, pentru testoasele mai mari). Accesul testoasei pe partea de uscat trebuie sa fie facil.
In ceea ce priveste cantitatea de apa necesara in acvaterariu, trebuie sa tineti cont de faptul ca adancimea ei trebuie sa fie de minim 1,5-2 ori mai mare decat diametrul carapacei broscutei.
Lungimea portiunii de apa din acvariu trebuie sa fie de 4-5 ori mai mare decat diametrul carapacei broscutei iar latimea de 2-3 ori mai mare decat diametrul ei. Spre exemplu, daca aveti o broscuta al carei diametru este de 10cm, adancimea apei in acvariu trebuie sa fie de minim 15cm, lungimea portiunii de apa trebuie sa fie de minim 40cm iar latimea de minim 20cm.
Testoasele cu tample rosii nu au nevoie de substrat in acvaterariu, insa, daca va decideti totusi sa folositi unul, alegeti un pietris de granulatie suficient de mare in asa fel incat sa nu poata fi inghitit de broscute.
Pentru a imita cat mai bine mediul natural in care traiesc broscutele puteti adauga in acvaterariu si cateva plante (naturale sau artificiale). Daca folositi plante naturale va trebui sa aveti in vedere faptul ca testoasele le vor manca, alegeti deci specii care sa nu fie toxice! Pe de alta parte, daca folositi plante artificiale, asigurati-va ca testoasele nu vor putea rupe si inghiti parti componente ale acestora.
Acvaterariul nu va avea nevoie de capac decat daca exista pericolul ca testoasa sa evadeze sau daca acvaterariul este plasat intr-o zona unde temperatura este joasa (permitand astfel scaderea temperaturii apei).
Atunci cand veti alege accesoriile sau decoratiunile din terariu asigurati-va ca ele nu pot rani testoasa sau prezenta vreun pericol pentru ea.
Va trebui sa va ganditi si unde veti amplasa acvaterariul, odata umplut cu apa el va deveni foarte greu si nu va putea fi mutat. Alegeti o zona usor accesibila, care sa va permita igienizarea periodica a acvaterariului.
Temperatura
Broastele testoase cu tample rosii traiesc in climate calde, de aceea un incalzitor cu termostat este necesar pentru a putea mentine temperatura apei din acvaterariu la o valoare constanta de 25-28 C (28-29 daca este bolnva)�. De asemenea, va trebui sa achizitionati un termometru de calitate, cu care sa verificati periodic temperatura.
Aveti grija insa! Broscutele sunt animale foarte curioase si jucause, asa ca s-ar putea sa fie tentate sa inspecteze incalzitorul, ceea ce ar putea duce la spargerea acestuia. Un incalzitor spart este un pericol de moarte pentru broscutele dumneavoastra! Pentru a evita astfel de situatii va recomandam fie sa plasati incalzitorul undeva unde broscutele nu-l pot atinge, fie sa il introduceti intr-un tub PVC de un diametru mai mare decat diametrul incalzitorului si in care sa dati mai multe gauri care sa permita circularea apei.
Temperatura mediului ambiant din locatia unde se afla acvaterariul trebuie sa aibe valori de circa 24-25°C.
Partea de teren uscat a acvariului trebuie sa fie incalzita cu ajutorul unei lampi cu bec incandescent obisnuit sau un halogen, care sa fie plasata chiar deasupra. Temperatura acestei zone de uscat va trebui sa se situeze in intervalul 28-32°C. Atentie! Asigurati-va ca testoasa nu poate atinge becul sau parti fierbinti ale lampii! De asemenea, luati toate masurile pentru a elimina pericolul caderii accidentale a becului sau lampii in apa! Aceasta lampa va incalzi usor si apa din acvaterariu, asa ca aveti grija sa monitorizati atent temperatura apei, pentru a evita supraincalzirea acesteia.
Iluminarea
In completarea luminii si caldurii emise de lampa cu bec incandescent situata deasupra zonei de uscat, este necesara o lampa UVA/UVB, deoarece expunerea broscutelor la acest tip de lumina permite asimilarea corespunzatoare a calciului si are si alte efecte benefice asupra sanatatii lor (cresterea apetitului pentru mancare). Parerile specialistilor sunt impartite in ceea ce priveste acest subiect, insa toti sunt de acord ca nicio lampa nu poate produce aceleasi efecte ca lumina naturala asoarelui. Astfel, daca aveti posibilitatea, scoateti broscuta la bai de soare pe timpul verii. Aveti grija sa nu lasati broscuta in soare fara a-si asigura si posibilitatea retragerii intr-o zona mai racoroasa (pericol de hipertermie)!
Lampile trebuie tinute aprinse 8-12 ore pe zi.
Aveti in vedere faptul ca lampa UVA/UVB trebuie inlocuita anual chiar daca nu s-a ars, intrucat isi pierde proprietatile. De asemenea, actiunea razelor emise de lampa este anulata de sticla sau plexiglas, asa ca asigurati-va ca nu anulati eficienta lampii plasand in fata ei astfel de materiale.
Filtrarea
Intrucat broscutele sunt animale care produc suficient de multa mizerie, este necesar sa dotati acvariul cu un filtru puternic, care sa prelungeasca perioada de timp ce se scurge intre momentele de schimbare a apei. Puteti folosi un filtru intern puternic sau, daca acavterariul este mare, un filtru extern (mai scump, dar foarte eficient).
Totusi, daca folositi un sistem de filtrare puternic, este indicat sa schimbati saptamanal un procent de 25% din apa din acvariu si sa schimbati toata apa o data pe luna. Filtrul trebuie curatat periodic, atunci cand isi incetineste functionarea – fapt care inseamna ca este murdar – acest lucru asigurand claritatea si puritatea apei, precum si absenta mirosurilor urate.
Atunci cand schimbati apa asigurati-va ca folositi apa declorinata (adaugati in ea produse speciale de tratare a apei care sunt disponibile in pet-shopuri) si calda. Nu introduceti broscutele in acvaterariu decat atunci cand apa are temperatura potrivita.
Foarte importanta este si oxigenarea apei din acvariu. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul unui filtru de aer.
Pe scurt "locuinta" unei testoase de apa trebuie sa indeplineasca mai multe conditii:
sa fie un acvariu suficient de mare, care sa fie prevazut si cu un loc uscat unde animalutzul sa poata iesi din apa (astfel de "acvarii" se numesc de fapt "acvaterarii", intrucat sunt compuse din doua zone diferite - zona de apa si cea de "uscat");
in acvariu trebuie instalata de asemenea o sursa de lumina calda (un bec, cu uv), care trebuie lasat aprins cam 8-10 ore pe zi, ajutand astfel la mentinerea unei temperaturi relativ ridicate in acvariu , pe insulita si pentru a incalzi testoasa atunci cand se odihneste;
apa din acvariu trebuie sa aiba o adancime suficienta astfel incat testoasa sa se poata scufunda in intregime, dar atunci cand vrea, sa-si poata scoate capul din apa ca sa respire;
in acvariu trebuie instalate doua termometre: unul scufindat, care sa indice temperatura apei si unul deasupra nivelului apei, care sa indice temperatura aerului din acvariu, in apropierea suprafetei apei;
in camera in care tinem testoasa, acvariul trebuie plasat in locul in care variatiile de temperatura si nivelul curentilor de aer sunt cele mai scazute, practic in cel mai ferit loc din incapere.
Igiena
Broscutele testoase, ca oricare alt animal de companie pot fi purtatoare de boli (mai ales Salmonella) si se pot imbolnavi ca urmare a contactului cu oamenii. De aceea, va recomandam sa va spalati cu atentie mainile atat inainte cat si dupa manipularea broscutelor. In acest fel, va veti feri de orice boala si le veti feri si pe ele.
De asemenea, este important sa nu lasati copiii sa manipuleze broscutele nesupravegheati.
Broscutele testoase cu tample rosii sunt animale care mananca in apa, dar tot in apa si defecheaza. Astfel, igiena acvaterariului este de o extrema importanta. Sanatatea testoasei depinde de calitatea apei in care traieste! Atunci cand schimbati toata apa, curatati si acvaterariul cu atentie, frecand toate coltisoarele si accesoriile. Nu folositi clor! Daca apa nu este suficienta puteti adauga otet.
Pentru a mentine curatenia acvariului este ideal sa hraniti testoasele intr-un container separat.
Angajamentul de crestere al uneia sau mai multor broscute testoase nu trebuie luat cu usuratate, odata achizitionat, animalul va trebui ingrijit cu responsabilitate. Toate acestea fiind spuse, pentru stapanul potrivit si in conditii de viata comfortabile, broscutele sunt animale de companie frumoase si fascinante. Interactiunile regulate intre stapan si broscuta va pot determina sa detineti un animal de companie sociabil, care va recunoaste apropierea si o apreciaza.
Recomandam ca achizitionarea unei broscute testoase cu tample rosii sa se faca de la crescatori sau pet shopuri unde sa putem inspecta curatenia spatiilor si a animalelor, precum si sanatatea acestora. Cele mai importante aspecte pe care trebuie sa le avem in vedere cand examinam o broscuta testoasa cu tample rosii pe care dorim sa o achizitionam sunt urmatoarele:
- ochi trebuie sa fie limpezi si stralucitori, nici umflati, nici infundati in orbite;
- respiratia trebuie sa fie linistita, nezgomotoasa;
- cand ridicati testoasa in aer ea trebuie sa poata sa isi mentina capul, iar labutele nu trebuie sa atarne moi;
- narile trebuie sa fie curate, fara secretii;
- carapacea trebuie sa fie curata, tare, integra;
- broscuta trebuie sa fie vioaie.
Femela sau mascul?
Lungimea ghearelor labutelor este principalul element de identificare a sexului broscutei dumneavoastra, intrucat la mascul acestea sunt mult mai lungi. Totusi, o identificare sigura nu poate fi facuta decat dupa ce broscutele ajung la maturitate. Maturitatea sexuala definitiva la masculi se instaleaza in jurul varstei de 2-5 ani, cand ating aproximativ 10cm in diametru, pe cand la femele in jurul varstei de 5-7 ani, cand ating aproximativ 18cm in diametru. Insa, diametrul la care ajunge o testoasa este un indicator mai bun pentru atingerea maturitatii sexuale decat varsta. De asemenea, coada masculilor este mai lunga si mai subtire decat a femelelor. Masculii au plastronul (carapacea inferioara) usor concav, pentru a putea copula mai usor
Broastele testoase cu tample rosii pot atinge usor la maturitate 25-30cm in diametru. Masculii sunt usor mai mici decat femelele, dar au gheare mai lungi la labele din fata si, de asemenea, cozi mai lungi decat femelele
Nu eliberaţi ţestoase cu tâmple roşii sau de Florida (Trachemys scripta elegans) in natură!
Datoritã înfloririi comerþului de animale de companie de dupã ’89 a apãrut ca animal de companie specia nord-americanã Trachemys scripta (mai ales cu subspecia elegans originarã din bazinul râului Mississippi numitã broasca testoasã cu tâmple rosii sau de Florida). Însã în ultimii ani subspecia a apãrut si în naturã prin "bunãvointa" a unor asa-zisi iubitori de animale care, încercând sã scape de testoasele nedorite, au ales pentru ele habitatele naturale din apropierea lor. Astfel conform datelor recente, în România s-au sesizat exemplare de Trachemys s. elegans în habitate naturale sau seminaturale în judetele Bacãu, Bihor, Covasna, Mures, Tulcea si Constanta. Specia apare în lacuri de agrement si în Bucuresti. Si semnalãrile se tot înmultesc pe zi ce trece. Dupã estimãrile profesorului Dr. Ghira Ioan (Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca) 1 Trachemys revine la 1000-2000 locuitori în mediul urban, deci ar exista un trafic de 5.000-10.000 de exemplare pe an. Dacã presupunem cã numai 10% ajung la maturitate, putem deduce ca în fiecare an 500-1000 de exemplare ajung în mediul natural.
Situatia este asemãnãtoare si în alte tãri. În unele tãri problema este chiar mai arzãtoare, fiindcã comertul de animale de companie are un istoric mai lung decât în România si astfel numãrul testoaselor ajunse în naturã este mult mai mare. Subspecia a fost semnalatã deja din 14 tãri europene. În parte arealul original a lui Trachemys s. elegans se aflã în climã temperatã, astfel ocuparea habitatelor din Europa este posibilã si în afara tãrilor sudice. În prezent cunoastem cazuri de eclozare reusitã doar în Italia, Spania si Franta. În Franta este cunoscutã eclozarea celor douã sexe în împrejurãri naturale. Eclozarea celor douã sexe la testoase este importantã si datoritã faptului cã sexul embrionilor este termodependent, la temperaturi mai mari apar femele, la mai mici masculi, astfel temperatura mediului face posibilã continuitatea populatiei în aceastã zonã. Femelele au depus 2-15 ouã si fertilitatea medie a fost de 60%. În România avem date de depunerea pontei în conditii seminaturale în judetul Brasov. O femelã a depus ouã de douã ori pe an! Unde specia nu se poate reproduce din cauza mediului potrivnic, acolo longetivitatea ei aduce cu sine probleme, fiindcã în aceste locuri numãrul crescând de testoase eliberate va ajunge la o densitate considerabilã. În habitatul natural al subspeciei, ea poate atinge si o abundentã de 100 exemplare pe hectar. Trachemys s. elegans în habitatele din arealul originar apare cu mai multe specii de testoase. În prezenta speciei, abundenta celorlalte specii scade. Acest rezultat dovedeste superioritatea competitionalã a lui Trachemys. În Europa, Trachemys se aflã în competitie cu speciile indigene de testoase de apã - pentru hranã, pentru locurile de depunere a pontelor si de însorire. În aceastã competitie Trachemys este superior si din cauzã cã ajunge mai devreme la maturitatea sexualã, are fecunditate mai crescutã si adultii ajung la mãrimi mai mari. Prezenta subspeciei cauzeazã greutate corporalã scãzutã si mortalitate crescutã la testoasele indigene. Însã specia reprezintã o problemã ecologicã si la alte grupuri de vietãti. Testoasa juvenilã este carnivorã, însã adultii ajung mai mult omnivori.
Cumpãrãtorii de Trachemys s. elegans de multe ori nu stiu ce cumpãrã. De multe ori si informatiile vitale pentru supravietuirea exemplarelor sunt generos "uitate" de vânzãtori. De exemplu, este important de stiut cã drãguta testoasã ajunge la 25-30 (pânã la 45!) cm lungime (carapacea) ºi 1,5-2 kg greutate în numai câtiva ani si atunci va avea nevoie de un loc destul de mare si va trãi cu noi cam 20-25 de ani!
Din 2007 importul acestei (sub)specii este interzis fiindcã este consideratã o specie invazivã si prezenta ei in mediul natural reprezintã o amenintare ecologica pentru speciile indigene de plante si animale (252/2005 Order of the European Community). Dar s-a început comercializarea lui Trachemys scripta scripta, ca specie înlocuitoare, astfel problema exemplarelor eliberate în naturã va persista.
Câteva grupuri herpetologice, dar nu numai (Grupul de Lucru pentru Protectia Amfibienilor si Reptilelor, din cadrul organizatiei Milvus din Târgu-Mures, Societatea Herpetologicã Româna din Cluj-Napoca, Grupul RANA - filiala Forumului Herpetologic Român din Tulcea, Clubul Herpetologic Moldavica din Iasi si Societatea Ecologica AquaTerra - Filiala Iasi), precum si diferite persoane fizice au realizat o coalitie pentru prevenirea, rezolvarea sau ameliorarea problemei Trachemys-ului in România.
Transportul testoaselor
Daca v-ati hotarat sa va mutati cu locuinta, cu siguranta va intrebati cum sa transportati in siguranta si broscuta dumneavoastra testoasa. In cele ce urmeaza va vom prezenta aspectele care trebuiesc luate in considerare precum si cateva sfaturi pentru a duce la indeplinire cu succes aceasta sarcina.
Daca aveti nevoie sa parcurgeti un drum mai lung, desi stresant pentru broscuta, puteti sa aranjati lucrurile in asa fel incat ea sa aiba un minim de confort:
- Folositi pentru transport o cutie/container de plastic rigid pe care sa o puteti inchide bine, pentru ca broscuta sa nu iasa din ea. Dati cateva gauri suficient de mari in capacul cutiei pentru a permite aerului sa intre. Cutia nu trebuie sa fie prea mica, dar nici prea mare. Pe fundul cutiei puteti aseza un prosop sau o bucata de material (aveti grija sa nu alegeti o tesatura in care broscuta sa-si poata agata ghearele).
- Broscutele testoase cu tample rosii pot rezista fara probleme cateva ore fara apa, o mai mare problema este insa temperatura. Daca este prea cald va trebui sa udati materialul de pe fundul cutiei si sa stropiti din cand in cand broscuta cu apa. Daca o transportati cu o masina dotata cu aer conditionat aveti grija sa nu plasati containerul in curentul rece. Aveti grija ca in masina sa nu fie totusi prea frig!
- Daca drumul este foarte lung va trebui sa oferiti din cand in cand broscutei apa sa bea. Puteti deschide din cand in cand si capacul cutiei pentru a-i oferi aer proaspat.
- Aveti grija sa nu rasturnati cutia sau sa o loviti.
- Nu hraniti testoasa cu 24 de ore inainte de drum si nici pe parcursul drumului. In acest fel veti putea reduce la minim murdarirea cu fecale a containerului si broscutei pe perioada drumului.
Drum bun!
Taxonomie: Familia Emydidae, genul Trachemys, subspecie a speciei Trachemys scripta elegans
Origine: SUA. A fost introdusa in multe alte regiuni ale lumii unde este considerata in prezent specie invaziva.
Descriere: Carapace verde (mai inchis sau mai deschis) cu dungi negre si pete gabene. Plastronul (carapacea inferioara) este galben cu dungi negre. De o parte si de alta a capului are doua dungi de culoare rosie. Pielea de pe cap, gat, membre si coada este de culoare verde, cu dungi galbui. Puii sunt mai viu colorati decat adultii, ale caror culori se inchid in timp.
Dimensiuni: 25-30cm
Speranta de viata: 30-50 ani
Broastele testoase acvatice si semi-acvatice au devenit populare ca animale de companie dar nu sunt foarte usor de intretinut, pentru ca sunt pretentioase in privinta spatiului care le este destinat, a temperaturii apei (daca sunt broaste testoase de apa, cum se intalnesc cel mai des in pet-shopurile din Romania), a hranei si a temperaturii mediului ambient. Din nefericire, lipsa cunostintelor despre ingrijirea lor determina de multe ori moartea prematura a acestora. Odata create conditii optime pentru dezvoltarea lor, broscutele pot trai chiar si 75 de ani, ceea ce inseamna ca ingrijirea lor este un angajament pe termen lung .
Cea mai cunoscuta specie este broasca testoasa cu tample rosii (Trachemys Scripta Elegans). La fel ca majoritatea reptilelor, testoasele sunt animale poichiloterme, avand nevoie de surse externe de caldura pentru a-si mentine si regla temperatura corpului. Din pacate, datorita necunoasterii, de foarte multe ori acestea sunt ingrijite in mod necorespunzator. Puii se vand in magazine in acvarii mici de plastic (cu cate un arbore de plastic in mijloc) si, lasati acolo, fara un sistem de filtrare a apei si fara spatiu de dezvoltare, nu au prea multe sanse de supravietuire.
Broastele testoase nu sunt animale de companie ideale pentru copii. Nu sunt animale care se ingrijesc foarte usor, nu sunt manevrabile si necesita multa atentie. De asemenea, o igiena corespunzatoare la manevrarea lor este obligatorie pentru a evita imbolnavirea atat a stapanilor cat si a broastelor testoase.
Cate ceva despre broastele testoase in general: nu au dinti, in schimb marginile unghiilor sunt extrem de ascutite; carapacea este formata din placi osoase suprapuse si care in timp s-au solidificat; sunt animale cu sange rece, incapabile sa-si regleze singure temperatura corpului; de aceea au nevoie de caldura mediului inconjurator pentru a putea trai.
Diferenta majora intre broastele testoasele de uscat si broastele testoase de apa este ca primele sunt in principiu ierbivore, in timp ce suratele lor de apa sunt carnivore. Aceasta nu inseamna ca nu se abat absolut deloc de la hrana pe baza de carne, repectiv vegetale.
Cateva aspecte foarte importante privind testoasele de apa:
temperatura mediului de viata trebuie sa se situeze intre 20 si 24 grade Celsius;
daca temperatura nu este cea optima, testosele nu pot sa manance si sa digere hrana;
daca unei testoase ii este prea cald, atunci ea sta cu gura deschisa, la suprafata apei; iar daca ii este frig, miscarile ii sunt incetinite, rigide. Daca temperatura apei este cea optima, broasca testoasa se va misca repede, reactionand rapid la orice zgomot sau tulburare a apei.
Alimentatia testoaselor de Florida
La testoasele de apa, hrana trebuie sa fie compusa in proportie de 75% din carne maruntita sau tocata, (unii crescatori utilizeaza chiar conserve de hrana pentru caini), peste maruntit etc., iar restul de 25% din vegetale cum ar fi: rosii, spanac tocat, salata.
Alimentatia broscutelor testoase cu tample rosii trebuie sa fie cat mai variata si bogata in proteine, calciu, vitamina A, D si minerale. Broastele testoase cu tample rosii sunt omnivore, ceea ce inseamna ca mananca atat hrana animala cat si vegetala. Puii mananca cu predilectie hrana de origine animala si vor accepta vegetale doar dupa ce cresc putin. Totusi, este bine sa le oferiti de la inceput si hrana vegetala, pentru a-i obisnui si cu acest tip de alimentatie. Pe masura ce inainteaza in varsta broscutele se vor interesa din ce in ce mai mult de hrana vegetala, astfel incat testoasele mature vor consuma mult mai multe vegetale decat puii.
In comert exista mancare deja preparata pentru broastele testoase, insa ea nu trebuie sa constituie mai mult de 25% din dieta unei broscute cu tample rosii. Pentru restul de 75% le puteti oferi:
- hrana vie: pestisori (guppy, carasi aurii), rame, mormoloci, melci acvatici, greieri. Va recomandam atentie sporita in ceea ce priveste locul de unde procurati astfel de hrana intrucat ea poate purta bacterii si/sau pesticide periculoase pentru broscuta dumneavoastra!
- plante acvatice: Elodea canadensis, Elodea densa, Eichhornia crassipes, Azolla caroliniana. Atentie! Unele plante acvatice sunt otravitoare pentru broscute!
- diferite vegetale: morcov, frunze de mustar, frunze de papadie, nap, dovlecel, fasole verde. Evitati vegetalele care au fost inghetate si dezghetate intrucat pot crea probleme de sanatate broscutelor. Evitati si legumele care au fost tratate cu chimicale. Nu le oferiti spanac intrucat ar putea cauza deranjamente stomacale.
- gammarus, inima de vita liofilizata, pestisori liofilizati
- din cand in cand (rar) le puteti oferi mici bucatele de carne de pui bine fiarta (fara sare si condimente)
NU hraniti broscutele cu carne cruda intrucat aceasta creste riscul contaminarii bacteriene a apei din acvariu (Salmonella, E. Coli) si nici cu hrana pentru caini sau pisici. Nu le oferiti pestisori care au fost inghetati si dezghetati!
Este foarte bine sa li se ofere si suplimente de vitamine, precum si sa se doteze acvariul cu o bucata de calciu sau un os de sepia care se gasesc la magazinele de profil.
Broastele testoase mananca numai in apa. Avand in vedere ca hranitul lor este o operatiune care produce mizerie, pentru a evita murdarirea apei din acvariu, va sugeram sa le hraniti intr-un container cu apa separat de acvariu. Ele vor fi introduse acolo si mentinute doar atata timp cat mananca. In acest fel se poate si monitoriza exact cantitatea de mancare pe care o ingurgiteaza broscuta dumneavoastra la o masa.
Broscutele sunt cunoscute pentru apetitul lor vorace si vor cere mereu mancare insa, in general, cantitatea de mancare oferita nu trebuie sa depaseasca ceea ce poate manca broscuta in 15 minute. In cazul in care constatati ca se formeaza pliuri de piele pe labutele broscutei, in special cand aceasta si le retrage in carapace, inseamna ca este prea grasa si ar trebui sa o hraniti mai putin sau cu mancare mai putin proteica.
De asemenea, este important sa indepartati din acvariu cantitatile de mancare ramase neconsumate, pentru a evita descompunerea acestora si contaminarea apei din acvariu.
Mancarea puilor trebuie taiata in bucatele mici pentru a putea fi ingerata. Puii trebuie hraniti in fiecare zi, in timp ce adultii pot fi hraniti la fiecare 2-3 zile (sau o masa pe zi, dar mai putin consistenta).
Broastele testoase au nevoie de multa atentie , de aceea trebuie sa va petreceti minim 10-15 min cu ea (daca vreti sa fei blanda )
Testoasele cu tample rosii hiberneaza in mediul lor natural. Tinute in captivitate ele sunt insa active pe tot parcursul anului. Totusi, in perioada toamna-iarna ele au tendinta sa manance mai putin.
Acvaterariul
Broastele testoase cu tample rosii sunt animale semi-acvatice si isi petrec perioade lungi de timp pe uscat. De aceea este important sa li se amenajeze un acvaterariu care sa le permita atat inotul cat si stationarea pe un teren uscat pe care sa se poata urca usor(insulita). Un acvariu cu un volum de 80 litri este considerat ca asigura un minim de confort unei testoase mici. Totusi, acvariile mai mari sunt necesare pentru broscutele mari sau daca doriti ca broscuta dumneavoastra sa se dezvolte frumos, intrucat marimea la care ajunge este direct proportionala cu marimea spatiului in care creste. Ideal este sa pregatiti de la inceput un acvaterariu suficient de mare, in asa fel incat sa nu fie nevoie sa-l schimbati de fiecare data cand testoasa creste. Mai mult decat atat, desi pare ciudat, acvariile mici sunt mult mai greu de intretinut decat cele mari pentru ca echilibrul ecosistemului este mult mai fragil.
Nu este neaparata nevoie sa investiti intr-un acvariu. Le puteti crea o casa primitoare si in containere mai mari de plastic, atata vreme cat nu va deranjeaza ca nu le puteti privi din lateral.
Partea de uscat este absolut obligatoriu sa existe in acvaterariu. Testoasele cu tample rosii au nevoie sa petreaca timp pe uscat pentru a-si putea mentine o sanatate buna (expunerea la lumina UVA/UVB(Bec Hagen Exo Terra Heat Glo+ Neon Hagen Exo Terra Repti Glo 5.0 fac treaba foarte buna impreuna ) este indispensabila pentru metabolizarea calciului si uscarea ocazionala completa a carapacei va feri testoasa de infectii). Partea de uscat poate fi amenajata utilizand pietre netede sau bucati de lemn (fixe sau plutitoare). Totusi, trebuie sa aveti grija sa nu folositi pietris de dimensiuni mici, intrucat acesta poate fi inghitit de catre broscute, creandu-le grave probleme de sanatate. De asemenea, puteti sa atasati de un perete al acvaterariului o “insulita” (din plastic daca testoasa este mica sau din sticla, fixata bine, pentru testoasele mai mari). Accesul testoasei pe partea de uscat trebuie sa fie facil.
In ceea ce priveste cantitatea de apa necesara in acvaterariu, trebuie sa tineti cont de faptul ca adancimea ei trebuie sa fie de minim 1,5-2 ori mai mare decat diametrul carapacei broscutei.
Lungimea portiunii de apa din acvariu trebuie sa fie de 4-5 ori mai mare decat diametrul carapacei broscutei iar latimea de 2-3 ori mai mare decat diametrul ei. Spre exemplu, daca aveti o broscuta al carei diametru este de 10cm, adancimea apei in acvariu trebuie sa fie de minim 15cm, lungimea portiunii de apa trebuie sa fie de minim 40cm iar latimea de minim 20cm.
Testoasele cu tample rosii nu au nevoie de substrat in acvaterariu, insa, daca va decideti totusi sa folositi unul, alegeti un pietris de granulatie suficient de mare in asa fel incat sa nu poata fi inghitit de broscute.
Pentru a imita cat mai bine mediul natural in care traiesc broscutele puteti adauga in acvaterariu si cateva plante (naturale sau artificiale). Daca folositi plante naturale va trebui sa aveti in vedere faptul ca testoasele le vor manca, alegeti deci specii care sa nu fie toxice! Pe de alta parte, daca folositi plante artificiale, asigurati-va ca testoasele nu vor putea rupe si inghiti parti componente ale acestora.
Acvaterariul nu va avea nevoie de capac decat daca exista pericolul ca testoasa sa evadeze sau daca acvaterariul este plasat intr-o zona unde temperatura este joasa (permitand astfel scaderea temperaturii apei).
Atunci cand veti alege accesoriile sau decoratiunile din terariu asigurati-va ca ele nu pot rani testoasa sau prezenta vreun pericol pentru ea.
Va trebui sa va ganditi si unde veti amplasa acvaterariul, odata umplut cu apa el va deveni foarte greu si nu va putea fi mutat. Alegeti o zona usor accesibila, care sa va permita igienizarea periodica a acvaterariului.
Temperatura
Broastele testoase cu tample rosii traiesc in climate calde, de aceea un incalzitor cu termostat este necesar pentru a putea mentine temperatura apei din acvaterariu la o valoare constanta de 25-28 C (28-29 daca este bolnva)�. De asemenea, va trebui sa achizitionati un termometru de calitate, cu care sa verificati periodic temperatura.
Aveti grija insa! Broscutele sunt animale foarte curioase si jucause, asa ca s-ar putea sa fie tentate sa inspecteze incalzitorul, ceea ce ar putea duce la spargerea acestuia. Un incalzitor spart este un pericol de moarte pentru broscutele dumneavoastra! Pentru a evita astfel de situatii va recomandam fie sa plasati incalzitorul undeva unde broscutele nu-l pot atinge, fie sa il introduceti intr-un tub PVC de un diametru mai mare decat diametrul incalzitorului si in care sa dati mai multe gauri care sa permita circularea apei.
Temperatura mediului ambiant din locatia unde se afla acvaterariul trebuie sa aibe valori de circa 24-25°C.
Partea de teren uscat a acvariului trebuie sa fie incalzita cu ajutorul unei lampi cu bec incandescent obisnuit sau un halogen, care sa fie plasata chiar deasupra. Temperatura acestei zone de uscat va trebui sa se situeze in intervalul 28-32°C. Atentie! Asigurati-va ca testoasa nu poate atinge becul sau parti fierbinti ale lampii! De asemenea, luati toate masurile pentru a elimina pericolul caderii accidentale a becului sau lampii in apa! Aceasta lampa va incalzi usor si apa din acvaterariu, asa ca aveti grija sa monitorizati atent temperatura apei, pentru a evita supraincalzirea acesteia.
Iluminarea
In completarea luminii si caldurii emise de lampa cu bec incandescent situata deasupra zonei de uscat, este necesara o lampa UVA/UVB, deoarece expunerea broscutelor la acest tip de lumina permite asimilarea corespunzatoare a calciului si are si alte efecte benefice asupra sanatatii lor (cresterea apetitului pentru mancare). Parerile specialistilor sunt impartite in ceea ce priveste acest subiect, insa toti sunt de acord ca nicio lampa nu poate produce aceleasi efecte ca lumina naturala asoarelui. Astfel, daca aveti posibilitatea, scoateti broscuta la bai de soare pe timpul verii. Aveti grija sa nu lasati broscuta in soare fara a-si asigura si posibilitatea retragerii intr-o zona mai racoroasa (pericol de hipertermie)!
Lampile trebuie tinute aprinse 8-12 ore pe zi.
Aveti in vedere faptul ca lampa UVA/UVB trebuie inlocuita anual chiar daca nu s-a ars, intrucat isi pierde proprietatile. De asemenea, actiunea razelor emise de lampa este anulata de sticla sau plexiglas, asa ca asigurati-va ca nu anulati eficienta lampii plasand in fata ei astfel de materiale.
Filtrarea
Intrucat broscutele sunt animale care produc suficient de multa mizerie, este necesar sa dotati acvariul cu un filtru puternic, care sa prelungeasca perioada de timp ce se scurge intre momentele de schimbare a apei. Puteti folosi un filtru intern puternic sau, daca acavterariul este mare, un filtru extern (mai scump, dar foarte eficient).
Totusi, daca folositi un sistem de filtrare puternic, este indicat sa schimbati saptamanal un procent de 25% din apa din acvariu si sa schimbati toata apa o data pe luna. Filtrul trebuie curatat periodic, atunci cand isi incetineste functionarea – fapt care inseamna ca este murdar – acest lucru asigurand claritatea si puritatea apei, precum si absenta mirosurilor urate.
Atunci cand schimbati apa asigurati-va ca folositi apa declorinata (adaugati in ea produse speciale de tratare a apei care sunt disponibile in pet-shopuri) si calda. Nu introduceti broscutele in acvaterariu decat atunci cand apa are temperatura potrivita.
Foarte importanta este si oxigenarea apei din acvariu. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul unui filtru de aer.
Pe scurt "locuinta" unei testoase de apa trebuie sa indeplineasca mai multe conditii:
sa fie un acvariu suficient de mare, care sa fie prevazut si cu un loc uscat unde animalutzul sa poata iesi din apa (astfel de "acvarii" se numesc de fapt "acvaterarii", intrucat sunt compuse din doua zone diferite - zona de apa si cea de "uscat");
in acvariu trebuie instalata de asemenea o sursa de lumina calda (un bec, cu uv), care trebuie lasat aprins cam 8-10 ore pe zi, ajutand astfel la mentinerea unei temperaturi relativ ridicate in acvariu , pe insulita si pentru a incalzi testoasa atunci cand se odihneste;
apa din acvariu trebuie sa aiba o adancime suficienta astfel incat testoasa sa se poata scufunda in intregime, dar atunci cand vrea, sa-si poata scoate capul din apa ca sa respire;
in acvariu trebuie instalate doua termometre: unul scufindat, care sa indice temperatura apei si unul deasupra nivelului apei, care sa indice temperatura aerului din acvariu, in apropierea suprafetei apei;
in camera in care tinem testoasa, acvariul trebuie plasat in locul in care variatiile de temperatura si nivelul curentilor de aer sunt cele mai scazute, practic in cel mai ferit loc din incapere.
Igiena
Broscutele testoase, ca oricare alt animal de companie pot fi purtatoare de boli (mai ales Salmonella) si se pot imbolnavi ca urmare a contactului cu oamenii. De aceea, va recomandam sa va spalati cu atentie mainile atat inainte cat si dupa manipularea broscutelor. In acest fel, va veti feri de orice boala si le veti feri si pe ele.
De asemenea, este important sa nu lasati copiii sa manipuleze broscutele nesupravegheati.
Broscutele testoase cu tample rosii sunt animale care mananca in apa, dar tot in apa si defecheaza. Astfel, igiena acvaterariului este de o extrema importanta. Sanatatea testoasei depinde de calitatea apei in care traieste! Atunci cand schimbati toata apa, curatati si acvaterariul cu atentie, frecand toate coltisoarele si accesoriile. Nu folositi clor! Daca apa nu este suficienta puteti adauga otet.
Pentru a mentine curatenia acvariului este ideal sa hraniti testoasele intr-un container separat.
Angajamentul de crestere al uneia sau mai multor broscute testoase nu trebuie luat cu usuratate, odata achizitionat, animalul va trebui ingrijit cu responsabilitate. Toate acestea fiind spuse, pentru stapanul potrivit si in conditii de viata comfortabile, broscutele sunt animale de companie frumoase si fascinante. Interactiunile regulate intre stapan si broscuta va pot determina sa detineti un animal de companie sociabil, care va recunoaste apropierea si o apreciaza.
Recomandam ca achizitionarea unei broscute testoase cu tample rosii sa se faca de la crescatori sau pet shopuri unde sa putem inspecta curatenia spatiilor si a animalelor, precum si sanatatea acestora. Cele mai importante aspecte pe care trebuie sa le avem in vedere cand examinam o broscuta testoasa cu tample rosii pe care dorim sa o achizitionam sunt urmatoarele:
- ochi trebuie sa fie limpezi si stralucitori, nici umflati, nici infundati in orbite;
- respiratia trebuie sa fie linistita, nezgomotoasa;
- cand ridicati testoasa in aer ea trebuie sa poata sa isi mentina capul, iar labutele nu trebuie sa atarne moi;
- narile trebuie sa fie curate, fara secretii;
- carapacea trebuie sa fie curata, tare, integra;
- broscuta trebuie sa fie vioaie.
Femela sau mascul?
Lungimea ghearelor labutelor este principalul element de identificare a sexului broscutei dumneavoastra, intrucat la mascul acestea sunt mult mai lungi. Totusi, o identificare sigura nu poate fi facuta decat dupa ce broscutele ajung la maturitate. Maturitatea sexuala definitiva la masculi se instaleaza in jurul varstei de 2-5 ani, cand ating aproximativ 10cm in diametru, pe cand la femele in jurul varstei de 5-7 ani, cand ating aproximativ 18cm in diametru. Insa, diametrul la care ajunge o testoasa este un indicator mai bun pentru atingerea maturitatii sexuale decat varsta. De asemenea, coada masculilor este mai lunga si mai subtire decat a femelelor. Masculii au plastronul (carapacea inferioara) usor concav, pentru a putea copula mai usor
Broastele testoase cu tample rosii pot atinge usor la maturitate 25-30cm in diametru. Masculii sunt usor mai mici decat femelele, dar au gheare mai lungi la labele din fata si, de asemenea, cozi mai lungi decat femelele
Nu eliberaţi ţestoase cu tâmple roşii sau de Florida (Trachemys scripta elegans) in natură!
Datoritã înfloririi comerþului de animale de companie de dupã ’89 a apãrut ca animal de companie specia nord-americanã Trachemys scripta (mai ales cu subspecia elegans originarã din bazinul râului Mississippi numitã broasca testoasã cu tâmple rosii sau de Florida). Însã în ultimii ani subspecia a apãrut si în naturã prin "bunãvointa" a unor asa-zisi iubitori de animale care, încercând sã scape de testoasele nedorite, au ales pentru ele habitatele naturale din apropierea lor. Astfel conform datelor recente, în România s-au sesizat exemplare de Trachemys s. elegans în habitate naturale sau seminaturale în judetele Bacãu, Bihor, Covasna, Mures, Tulcea si Constanta. Specia apare în lacuri de agrement si în Bucuresti. Si semnalãrile se tot înmultesc pe zi ce trece. Dupã estimãrile profesorului Dr. Ghira Ioan (Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca) 1 Trachemys revine la 1000-2000 locuitori în mediul urban, deci ar exista un trafic de 5.000-10.000 de exemplare pe an. Dacã presupunem cã numai 10% ajung la maturitate, putem deduce ca în fiecare an 500-1000 de exemplare ajung în mediul natural.
Situatia este asemãnãtoare si în alte tãri. În unele tãri problema este chiar mai arzãtoare, fiindcã comertul de animale de companie are un istoric mai lung decât în România si astfel numãrul testoaselor ajunse în naturã este mult mai mare. Subspecia a fost semnalatã deja din 14 tãri europene. În parte arealul original a lui Trachemys s. elegans se aflã în climã temperatã, astfel ocuparea habitatelor din Europa este posibilã si în afara tãrilor sudice. În prezent cunoastem cazuri de eclozare reusitã doar în Italia, Spania si Franta. În Franta este cunoscutã eclozarea celor douã sexe în împrejurãri naturale. Eclozarea celor douã sexe la testoase este importantã si datoritã faptului cã sexul embrionilor este termodependent, la temperaturi mai mari apar femele, la mai mici masculi, astfel temperatura mediului face posibilã continuitatea populatiei în aceastã zonã. Femelele au depus 2-15 ouã si fertilitatea medie a fost de 60%. În România avem date de depunerea pontei în conditii seminaturale în judetul Brasov. O femelã a depus ouã de douã ori pe an! Unde specia nu se poate reproduce din cauza mediului potrivnic, acolo longetivitatea ei aduce cu sine probleme, fiindcã în aceste locuri numãrul crescând de testoase eliberate va ajunge la o densitate considerabilã. În habitatul natural al subspeciei, ea poate atinge si o abundentã de 100 exemplare pe hectar. Trachemys s. elegans în habitatele din arealul originar apare cu mai multe specii de testoase. În prezenta speciei, abundenta celorlalte specii scade. Acest rezultat dovedeste superioritatea competitionalã a lui Trachemys. În Europa, Trachemys se aflã în competitie cu speciile indigene de testoase de apã - pentru hranã, pentru locurile de depunere a pontelor si de însorire. În aceastã competitie Trachemys este superior si din cauzã cã ajunge mai devreme la maturitatea sexualã, are fecunditate mai crescutã si adultii ajung la mãrimi mai mari. Prezenta subspeciei cauzeazã greutate corporalã scãzutã si mortalitate crescutã la testoasele indigene. Însã specia reprezintã o problemã ecologicã si la alte grupuri de vietãti. Testoasa juvenilã este carnivorã, însã adultii ajung mai mult omnivori.
Cumpãrãtorii de Trachemys s. elegans de multe ori nu stiu ce cumpãrã. De multe ori si informatiile vitale pentru supravietuirea exemplarelor sunt generos "uitate" de vânzãtori. De exemplu, este important de stiut cã drãguta testoasã ajunge la 25-30 (pânã la 45!) cm lungime (carapacea) ºi 1,5-2 kg greutate în numai câtiva ani si atunci va avea nevoie de un loc destul de mare si va trãi cu noi cam 20-25 de ani!
Din 2007 importul acestei (sub)specii este interzis fiindcã este consideratã o specie invazivã si prezenta ei in mediul natural reprezintã o amenintare ecologica pentru speciile indigene de plante si animale (252/2005 Order of the European Community). Dar s-a început comercializarea lui Trachemys scripta scripta, ca specie înlocuitoare, astfel problema exemplarelor eliberate în naturã va persista.
Câteva grupuri herpetologice, dar nu numai (Grupul de Lucru pentru Protectia Amfibienilor si Reptilelor, din cadrul organizatiei Milvus din Târgu-Mures, Societatea Herpetologicã Româna din Cluj-Napoca, Grupul RANA - filiala Forumului Herpetologic Român din Tulcea, Clubul Herpetologic Moldavica din Iasi si Societatea Ecologica AquaTerra - Filiala Iasi), precum si diferite persoane fizice au realizat o coalitie pentru prevenirea, rezolvarea sau ameliorarea problemei Trachemys-ului in România.
Transportul testoaselor
Daca v-ati hotarat sa va mutati cu locuinta, cu siguranta va intrebati cum sa transportati in siguranta si broscuta dumneavoastra testoasa. In cele ce urmeaza va vom prezenta aspectele care trebuiesc luate in considerare precum si cateva sfaturi pentru a duce la indeplinire cu succes aceasta sarcina.
Daca aveti nevoie sa parcurgeti un drum mai lung, desi stresant pentru broscuta, puteti sa aranjati lucrurile in asa fel incat ea sa aiba un minim de confort:
- Folositi pentru transport o cutie/container de plastic rigid pe care sa o puteti inchide bine, pentru ca broscuta sa nu iasa din ea. Dati cateva gauri suficient de mari in capacul cutiei pentru a permite aerului sa intre. Cutia nu trebuie sa fie prea mica, dar nici prea mare. Pe fundul cutiei puteti aseza un prosop sau o bucata de material (aveti grija sa nu alegeti o tesatura in care broscuta sa-si poata agata ghearele).
- Broscutele testoase cu tample rosii pot rezista fara probleme cateva ore fara apa, o mai mare problema este insa temperatura. Daca este prea cald va trebui sa udati materialul de pe fundul cutiei si sa stropiti din cand in cand broscuta cu apa. Daca o transportati cu o masina dotata cu aer conditionat aveti grija sa nu plasati containerul in curentul rece. Aveti grija ca in masina sa nu fie totusi prea frig!
- Daca drumul este foarte lung va trebui sa oferiti din cand in cand broscutei apa sa bea. Puteti deschide din cand in cand si capacul cutiei pentru a-i oferi aer proaspat.
- Aveti grija sa nu rasturnati cutia sau sa o loviti.
- Nu hraniti testoasa cu 24 de ore inainte de drum si nici pe parcursul drumului. In acest fel veti putea reduce la minim murdarirea cu fecale a containerului si broscutei pe perioada drumului.
Drum bun!
.jpg)
Comentarii
Trimiteți un comentariu